Scusa, ma ti chiamo amore

Ce poate fi mai frumos decat o iubire pura si sincera ? Ce poate aduce impreuna doi oameni extrem de diferiti, dar care sunt sortiti, daca nu hazardul ? Ce poate avea un gust mai confuz decat dragostea ?

Astazi, m'am indragostit din nou de iubire... Am urmarit zambind filmul "Scusa ma ti chiamo amore", care ilustreaza o poveste de dragoste dintre Niki, o fata de 17 ani si Alex, un barbat in varsta de 37 ani . Poate ca sunt subiectiva, caci gasesc esenta povestii in propria mea viata, dar filmul e minunat !
Daca pastrazi in suflet o doza de romantism, ati putea incerca sa'l urmariti, s'ar putea sa va placa !

Replici/citate din film
Eravamo insieme, tutto il resto l'ho scordato. (Alex)

È tanto sbagliato vivere un sogno? (Niki)

Niki: Sono le 2 è tardi, ma tu continua a dormire, prendo un taxi amore...
Alex: Cosa hai detto?
Niki: Niente che sono le 2 e che, prendo un taxi, tranquillo...
Alex: No, no volgio capire come mi hai chiamato.
Niki: Ah, si, ho deciso, scusa ma ti chiamo amore!

Niki: Promettimi una cosa...
Alex: Cosa...?
Niki: Quello che sto pensando...
Alex: Te lo prometto amore…

Si ar mai fi atat de multe cuvinte si idei frumoase...

Gust amarui

Te strig in vacarmul infernal al vietii cotidiene...
Tip din ce in ce mai tare, dar nu m'auzi; vorbele mele nu se propaga, sunetele nu se leaga si nu au amploare....raman doar niste soapte. Nu inteleg de ce... Nu renunt, nu tac, nu vreau. Continui sa te strig, te caut, dar nu te gasesc. Nu esti aici. Esti atat de departe astazi... De ce e asa ?
Azi, ca de fiecare data, esti langa ea. O strangi la pieptul tau si ii gatesti, o alinti si o mangai duios, o saruti si ii zambesti, o ridici pe un piedestal si o faci sa rada. Asta'noapte chiar ai iubit'o cu pasiune, te'ai infruptat din trupul ei; ai facut'o fericita si ai fost si tu la randul tau. Vad tabloul in care ea te asteapta doritoare, iar tu, te apropii si te napustesti asupra ei asemeni unui leu flamand... (dar nu, nu esti leu, eventual te'as putea compara cu un jaguar !) Va privesc, zambesc amar si inteleg din fiecare gest mai mult decat imi explica 1000 de cuvinte: tu esti al ei, iar ea e femeia ta, ce poate fi mai simplu de'atat ?? Eu... incerc sa'mi desprind privirea de pe voi; nu stiu ce cred, sau ce ar trebui sa gandesc. Stiu doar ca as prefera sa fiu eu in bratele tale, sa ma unduiesc sub atingeri, sa te simt si sa ma simti intr'un dans al trupurilor goale. Dar o observ din nou sub tine si ma trezesc la realitate. Ea e cu tine, iar eu sunt singura, departe...
Simt un gust amarui, dar zambesc din nou. Imi adun fortele si incerc sa gandesc obiectiv, dar labirintul acesta devine din ce in ce mai intortocheat... Te strig din nou, te gasesc tot langa ea, dar raspunzi... Imi spui ca eu te ajut sa nu te simti singur, dar ea ce face ?!
Inchid ochii si zambesc inca o data, zambesc amar...

"Zambetul celui care sufera este mai dureros decat lacrimile celui care plange"

Dor de zbor

Si vine o vreme cand iti doresti sa te eliberezi; vrei sa'ti deschizi aripile, sa uiti de tot, sa'ti iei avant si sa zbori; sa te lasi purtat nestingherit pe aripile vantului, sau pe cele ale gandului.
Dar... ce inseamna zbor ? Unii ar spune ca e inaltarea spre plenitudine, altii considera ca e fericire in stare pura sau o simpla detasare de cotidian; exista si oameni care traiesc o viata intreaga cu teama de zbor. De ce le e frica ? De ce ar lasa in urma lor sau de ceea ce ar putea descoperi dincolo de perdeaua realitatii ?! Poate le e teama de ei insusi, de sufletul lor, de dorinte si vise, ori sunt speriati de prabusire...
Eu zbor adesea... Zbor cand sunt in bratele tale, cand ma simt iubita, cand te ascult cantand, cand citesc, atunci cand compun, cand alerg prin ploaie, cand ma imbata miresma florilor de primavara, cand sunt inconjurata de prieteni... uneori zbor si noaptea, in vis. Ma simt minunat cand visele mele devin realitate, cand miraculosul debine real, timpul e irelevant.
Iar astazi, mai mult ca oricand, cu totii avem nevoie de stropi de fericire, asa ca, daca ne e dor de zbor, sa ne deschidem aripile zambind !

Seara de martie... Seara de pacat ?!

Sunt fericita cand te vad apropiindu'te de mine, cand imi zambesti si cand imi admiri zambetul, cand iti simt mana plimbandu'se pe gatul meu, cand ma saruti si cand te musc usor de buze, cand ma strangi la piept, cand imi spui ca ma doresti si stiu ca ma vrei, cand imi vorbesti, cand te lasi induplecat si mai ramai langa mine pentru cateva minute, cand fugi de lume ca sa fii cu mine, cand ne ascundem de ei, cand pierdem noptile ascultand muzica, cand vorbim neincetat pe o anumita tema, cand simt ca ai vrea sa stai mai mult langa mine, cand imi permiti sa iti fiu alaturi... Sunt fericita cand te am numai pentru mine, ce fiinta egoista sunt !
Stau si ma gandesc acum, ca de multe alte ori, de ce noi, oamenii, ravnim la fructul interzis...
Stiam inca de la inceput ca tu esti al ei, locuiesti in casa ei, mergeti impreuna la cumparaturi, va certati si va impacati, va iubiti si va urati, dar traiti in 2, voi doi. Poate ca astazi gasiti putine lucruri in comun, mi'ai spus de'atatea ori ca nu va intelegeti, ca ea tace cand ar trebui sa vorbeasca si ridica glasul in momentul in care ar putea sa alinte, nu stiu in ce etapa au ajuns sentimentele dintre voi doi, dar cert e ca sunteti un cuplu, tu esti al ei ! Iar eu sunt egoista pentru ca te rapesc de langa ea, pentru ca desi sunt constienta ca probabil nu vei fi niciodata al meu. nu vreau sa te indepartezi de mine. Nu, nu pot sa te las sa'ti iei zborul definitiv de langa mine, cea care te apreciaza si te intelege mai mult decat oricine. Nu, pentru ca niciunuia dintre noi nu i'ar fi mai bine ! Cine ar fi dispus sa te asculte la orice ora din zi sau din noapte ? Cine te'ar ajuta sa uiti de probleme si sa'ti pastrezi sufletul curat in goana asta prin mocirla ? Cine s'ar juca cu instinctele tale? Cine te'ar saruta cu atata foc si dulceata ? Cine te'ar ajuta sa visezi ? Cine ar trece peste greselile tale ? Cine te'ar aprecia neconditionat ? iar pe mine... Cine m'ar face sa zambesc in zilele intunecate ? Cine m'ar ajuta sa nu cad la fiecare pas gresit ? Cine m'ar insoti noaptea, pe plaja ? Cine mi'ar asculta monologurile si framantarile ? Cine mi'ar citi si comenta poeziile ? Cine m'ar strange in brate ? Cine mi'ar da aripi sa zbor? Cine m'ar tempera ? Cine mi'ar recomanda filme si ar asculta ore in sir muzica alaturi de mine ? Cine m'ar face sa ma simt cu adevarat femeie ? Cine m'ar certa si m'ar incuraja ? Cine m'ar invata sa apreciez adevaratele bucruii ale vietii ? Cine mi'ar alimenta setea de cunoastere ? Cine, cine daca nu eu, cine daca nu tu ?
Vezi?!... avem nevoie unul de celalalt, pentru ca desi suntem atat de asemanatori, ne completam. Stiu ca tu ai viata ta, stiu ca oamenii judeca aspru fara sa incerce sa empatizeze, stiu ca eu sunt doar o pustoaica, dar e oare interzis pentru mine sa simt si sa incerc sa fiu fericita ?
Ramane un mister, iar eu raman gandindu'ma la tine...

Scusa ma ti chiamo amore !

Revenire !

Pana si eu ma intreb "unde am fost in aceasta perioada ?", "De ce mi'am abandonat turnul de fildes?". Nu gasesc niciun raspuns obiectiv, asa ca ma resemnez cu ideea ca am revenit...
Eu si primavara ! :))