amintire.

Si'ai vrut sa ma sperii atunci...

Ti'ai ferecat sufletul c'un lacat.
Ai ascuns vorbele'ntr'un freamat,
M'ai indepartat de necunoscut,
Dar n'am plecat, tu ai tacut.

Am vrut sa te cunosc pe tine,
Sa'ti simt inima langa mine.
Tu n'ai inteles ce imi doresc
Si cum pot o naluca sa iubesc.

Te'am strans de mana si am oftat,
Sentimentele nu te'au imbunat...
Incep sa pricep abia acum
De ce'ai nevoie de'un alt drum.

Te mai privesc o clipa si'am plecat,
Tu nu ma vrei, eu te'am asteptat,
Eu imi doream sa'ti dezvelesc
Inima, de amar trupesc...

Dar n'ai sa uiti c'a fost odata
In viata ta o mica fata
Ce te'a iubit cu gand curat
Si ti'a zambit cu'adevarat !

hrana.

Necuvintele (Nichita Stanescu)
El a întins spre mine o frunză ca o mână cu degete.
Eu am întins spre el o mână ca o frunză cu dinţi
El a întins spre mine o ramură ca un braţ.
Eu am întins spre el braţul ca o ramură.
El şi-a înclinat spre mine trunchiul
ca un măr.
Eu am inclinat spre el umărul
ca un trunchi noduros.
Auzeam cum se-nţeteşte seva lui bătând
ca sângele.
Auzea cum se încetineşte sângele meu suind ca seva.
Eu am trecut prin el
El a trecut prin mine.
Eu am rămas un pom singur.
El
un om singur.

Fugi !