marți, 15 decembrie 2009

Aş vrea...

Aş vrea să pot să'ţi suflu peste gene
Să uiţi tristeţile perene,
Să mă privesti şăgalnic cum zâmbesc,
Să crezi în zbor şi'n ce'ţi povestesc.

Aş vrea să fiu mai mult decât ispită, o lumină,
Un fascicul de speranţă, o văpaie divină;
Aş vrea să fiu azi înger, demon uneori,
Miere, venin, petale de flori...

Aş vrea să fiu încântare şi delir,
Să mă cauţi rătăcind ore în şir;
Aş vrea sa'ţi fiu răspunsul aşteptat,
Oaza de adevar la care ai visat.

Aş vrea să fiu minune şi credinţă
În lumea'ţi scăldată'n neputinţă...
Aş vrea să ştiu tot ce'ţi doreşti
Să te ajut să biruieşti.

luni, 14 decembrie 2009

trecut-prezent

"Eu nu uit nimic... Nu uit nimic si pe nimeni. Iar cine a insemnat ceva in viata mea, o ora macar, nu mai are nicio sansa sa'l uit !"




Mi'amintesc acum de tine; astazi, mai mult ca oricand te caut printre vise si incerc sa descopar dovezi palpabile care sa'mi confirme veridicitatea a ceea ce a fost. N'a fost usor sa trec peste, stii foarte bine. M'am luptat cu propriile sentimente pentru a reusi sa inaintez; nu puteam sa ma opresc, sa incetinesc timpul, sa nu mai traiesc si sa te'astept. Nu puteam si nici nu ar fi fost corect fata de mine: as fi asteptat o naluca, o fiinta pe care oricum nu as fi putut sa o am langa mine... Nu m'am oprit, dar am inaintat cu pasi domoli, aruncand priviri fugare in urma. Nu te'am uitat, desi mi'am dorit din tot sufletul; n'am reusit sa te urasc, desi m'am straduit; am vrut doar sa merg mai departe, sa descopar viata, sa gasesc un om care sa ma iubeasca sincer, fara minciuni si jumatati de adevar. Imi doream prea mult ? In orice caz, mai mult decat vroiai tu sa'mi oferi. Tu aveai deja viata ta, posedata de o femeie cu care nu te intelegeai asa cum ti'ai fi dorit; eu te speriam cu influenta pe care o aveam asupra ta involuntar. Asa ca tot eu m'am hotarat ca ne'ar fi cel mai bine departe unul de celalalt...
Dar, de ce ar conta ce a fost atunci ? Astazi eu.. am iubirea de la altcineva, si fericirea; inca descopar viata, dar am ramas cu acelasi zambet, aceeasi energie si acelasi suflet. Tu, inca iti imparti amaraciune cu ea si descoperi cum pe zi ce trece se adanceste prapastia dintre voi; speranta se stinge, iar tu nu mai esti atat de senin cum te stiam...
Atunci, eu tanjeam dupa atentia si prezenta ta; astazi, tu esti cel care are nevoie de mine si de sprijinul meu. Cum as putea sa te uit, sa te las sa te chinui singur ?