miercuri, 17 octombrie 2012

:)


Agonie Vs. Extaz

A durat ceva timp până să mă dezmeticesc, până să realizez că viața mea s-a schimbat radical...
Trăiesc într-o altă lume, o lumea profund diferită de cea cu care mă obișnuisem.
E duminică dimineața, cu iz de ploaie și de cafea. Ceaiul meu mă așteaptă timid în ceașcă, cu aroma lui pregnantă de vanilie. De la biserca de lemn de vis a vis, se aude cântecul ritmic al clopotelor. Vândul îndoaie copacii, iar parcul din fața blocului e pustiu. Nimeni nu îndrăznește să întrerupă jocul firesc al toamnei, care și-a intrat cu seriozitate în rol. Doar castanele se rostogolesc după voie pe aleile jilave...
Deși locuiesc în continuare la etajul al treilea al blocului, e un alt bloc. Nimic nu mai e la fel...
Sunt mai departe de casă decât mi-am imaginat.
Oare mi-e dor? Oare mi-e bine? Trăiesc un capitol confuz al vieții mele, când nu știu ce e bine și ce-i rău, ce mă doare și ce mă mângâie, ce-i agonie și ce-i extaz. Nu caut decât să fiu fericită, să zâmbesc tot mai des; fără rețineri, fără constrângeri, fără teamă, fericită pur și simplu. Cer prea mult?
Caut disperată răspunsuri la întrebări fără rost... GATA! O să fie bine! TREBUIE să fie bine!

Let the sky fall... :)