duminică, 3 iunie 2012

Vanilie

Shh! Închide ochii şi taci! Ascultă cântecul legănat al graurilor şi inspiră profund!
Simţi? În jur miroase pregnant a vanilie şi a schimbare. Iniţial, te vei gândi că fiecare modificare se datorează schimbării de anotimp. Într-adevăr, calendaristic, de vreo 2-3 zile e vară. Zâmbeşti, ştiu că zâmbeşti. Mai toţi iubim vara şi o aşteptăm cu nerăbdare cam nouă luni pe an. Cum să nu-ţi placă zilele călduroase şi animate pe malul mării sau nopţile senine şi blânde cu lună plină? Cum să nu te bucuri de fiecare apus şi fiecare răsărit de vara?
Revenind, îţi spuneam că schimbările nu sunt datorită noului anotimp, ci exclusiv din cauza noastră, a oamenilor. Deşi cei mai mulţi dintre noi se tem de necunoscut, viaţa ne constrânge deseori să îmbrăţişăm drumuri neştiute. Fiecare alegere înseamnă compromis, pentru că a opta pentru ceva este echivalent cu a omite cealaltă alternativă. Astfel, orice decizie ne poate transforma radical existenţa în ceva mai bun, sau nu.
Suntem conştienţi că ne aflăm într-o perpetuă mişcare, într-o nesfârşită schimbare... Şi-atunci, de ce este atăt de dificil să acceptăm că modificările, de orice natură, fac parte din cursul firesc al vieţii?
Oamenii vin şi pot pleca oricând de lângă noi... E ca o ruletă rusească în care nu se ştie cine va supravieţui şi cine nu. Ne rămâne doar să ne folosim abilităţile, instinctul şi să sperăm că, în final, toate se vor aşeza pe făgaşul lor normal.
Dar ce înseamnă "normal"? Care este aşa cum trebuie să fie, potrivit cu starea firească, obişnuit, firesc, natural. Oare o corespunde "firescul" meu cu al tău? Posibil, probabil, dar nu sigur. Aici intervine din nou necunoscutul, sau elementul-surpriză. Şi cum surprizele nu sunt întotdeauna plăcute... e cam complicat!
Rămâne mireasma vaniliei, ca amintire dulce-aromată a celor care acum sunt departe. Zâmbeşte şi îngăduie-ţi să speri în zile mai însorite! Bucură-te de fiecare clipă frumoasă, acceptând că, totuşi, nimic nu durează o veşnicie...:)