vineri, 28 decembrie 2012

Nimic

Mi-e frig! Tremur din toate încheieturile...
Sunt singură în casă și tremur. Nu pot să mă încălzesc; nu reușesc; poate, la urma urmei, nici nu vreau.
Beau îngândurată dintr-o cană plină cu ceai. E cald încă, văd aburii cum se ridică deasupra privirii mele. Sunt singură. Ceaiul nu mă încălzește deloc. Nici nu-l simt.
Mai iau o gură și inspir adânc. Cred că m-am împietrit...
Aș vrea să plâng, să descarc toată energia asta negativă care m-a cuprins în totalitate. Nu pot vărsa nicio lacrimă, nu pot să plâng.
Caut în continuare răspunsuri la întrebări care, poate, nu vor fi elucidate niciodată. Sunt aceeași fată prostuță care crede că va schimba lumea într-un loc mai bun. Încet-încet, mă sting. Obosesc să lupt cu morile de vânt.
Oare am cerut prea mult în clipa în care am afirmat că îmi doresc pe cineva care să mă iubească și pe care să-mi dau silința să-l fac fericit? Iubirea e doar un vis intangibil? E doar un ideal?
Nu vreau să trăiesc o viață bazată pe prefăcătorie, nici o relație din complezență... Nu vreau să își impună nimeni să mă iubească. Nu vreau să fie lângă mine doar din comoditate sau din obișnuință...
Ceaiul se răcește. Mai beau din când în când din cana banală.
Oare mi-am omorât sufletul din dorința imperioasă de a mă schimba pentru a mă face plăcută?!
Încă mi-e frig, din ce în ce mai frig...
Dau muzica mai tare de disperare. Nu mai vreau să aud gândurile înfricoșătoare care mă tot bântuie. Vreau să scap de mine...
Am terminat de băut nenorocita de cană cu ceai. Cred că mai bine mi-ar fi prins niște vodkă!
Privesc în gol. Cine sunt și cum am ajuns aici??
”Vino, să pot regăsi drumul spre mine!”

#

”Cicatricile vorbesc mai tare decît tăișul sabiei care le-a făcut.”

(Paulo Coelho-Manuscrisul găsit la Accra)

sâmbătă, 22 decembrie 2012

?

Dar, la urma urmei, ce înseamnă ”acasă” pentru mine? Unde este?

marți, 4 decembrie 2012

luni, 3 decembrie 2012

Sunt clipe în care nu îmi doresc decât să dispar... Cum aș putea face asta?!