Niciodata nu mi'au placut despartirile, fie ele definitive sau doar temporare !
Toate au un "nu-stiu-ce" si sunt "nu-stiu-cum" dureroase. De fiecare data mi se pare ca se rupe o bucatica din mine cand spun "La revedere", iar cand sunt nevoita sa zic "Adio" ma simt deshidratata si lipsita de vlaga...
Despartirile imi sifoneaza sufletul, uneori il mototolesc fara mila, imi acopera mintea cu o manta intunecata si imi spun povesti despre pesimism. Sentimentul de singuratate (daca ii pot spune asa) ma invaluie si ma indeamna sa fac 2 pasi inapoi si sa strig, cat ma tin plamanii, "INTOARCE'TE LANGA MINE!". Uneori ma intorc eu din drum, sperand ca astfel nu ma va mai durea, dar ma impiedic si cad, ranindu'ma chiar mai tare. Iar ranile, chiar si cele care se vindeca, lasa in urma lor cicatrici pentru a ne aminti mereu de tot ce'a fost...
Despartirile dor, uneori distrug sau chiar ucid si le intalnim la orice pas. Insa fiecare despartire pe care ai depasit'o, te va face mai puternic !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu