miercuri, 1 februarie 2012

Ger naprasnic

Stii cum e cand gerul iti ingheata sperantele? Stii cum e cand frigul pietrifica visele? Stii cum e cand viscolul iti indeparteaza increderea in oameni? Stii cum e cand iarna te obliga oarecum sa te gandesti la singuratatea si pustiul ce te inconjoara?
Infrigurat si speriat de temepraturile negative din tine, incerci sa cauti o scanteie. O scanteie care sa nasca un foc, un foc demn sa iti topeasca grijile, un foc purificator de suferinta... Cauti chibruturile schimbarii si nu gasesti pe nicaieri cutia. S'a ascuns de tine. S'a ascuns si ea tematoare... De teama de frig, de dor si de intristare. De teama unui sfarsit. Pentru ca fiecare foc se stinge pana la urma... Oricat de puternic ar fi el, e imposibil sa fie intretinut la nesfarsit...
Coplesit de frica de a deveni o statuie de gheata, te gandesti din ce in ce mai serios sa renunti la dorinta de a aprinde o flacara si incepi sa iti doresti sa imbratisezi o patura. Nu vrei orice patura, ci una calduta, molcuta, care sa iti acopere trupul in intregime si sa iti topeasca disperarea. Nu descoperi prin mormanul de lucruri banale nici patura atat de dorita, asa ca te reorientezi...
Acum iti doresti mai mult decat un foc sau o patura, pe cineva care sa te incalzeasca intre bratele lui... De fapt, abia acum recunosti in fata ta ca ai nevoie de cineva langa tine, indiferent de'i frig sau prea cald.
Realizezi ca nu insemni nimic atunci cand esti singur. Te sperie gandul si te ascunzi printre minciuni. Esti doar un om, un om oarecare, o fiinta care nu e menita sa traiasca de una singura, un inger cu o singura aripa, un inger condamnat la neputinta...
Tremuri din ce in ce mai mult, agonizand printre suspine... Toate vocile mute din tine se intreaba cand te va mai strange acel cineva in brate lui...
Cauti raspunsuri la intrebari ferecate si nu reusesti decat sa te intepi in spinii esecului. Sangerezi din fiecare celula a sufletului tau si nu e nimeni care sa'ti panseze ranile. Plangi din fiecare particica a trupului tau, dar ochii ti'au ramas de sticla... Gerul naprasnic i'a inghetat...

Un comentariu: