Asteptare..

Intr'o seara de joi e trezesti intr'o lume straina.
Privesti in gol si nu intelegi cum ai ajuns atat de departe de locurile familiare tie.
Inchizi ochii, ii deschizi iar, sperand ca astfel te vei intoarce "acasa".
Ramai dezamagit cand descoperi aceeasi lume anosta...
Ai vrea sa plangi, dar stii ca lacrimile nu te salveaza niciodata.
Inca mai speri ca e doar un cosmar...
Te ciupesti de mana stanga, pentru a te trezi. Nu functioneaza.
Te asezi in genunchi si incerci sa intocmesti un plan.
Dar... pana si imaginatia te'a abandonat?!
Nu mai gasesti scapare, dar parca nici sa renunti nu iti permiti.
Tu esti un luptator...
Te ridici in picioare si incepi sa alergi.
Pentru prima oara, nu ai nicio tinta.
Nu stii ce urmeaza, nu stii unde trebuie sa ajungi.
Stii doar ca TREBUIE sa pleci.
Nu iti place sa fii constrans...
Inca mai alergi pe strazile gri si pustii.
Cum de ai ramas singur?
Nu te lasi doborat.
Continui sa cauti 'ceva'. Nu stii ce.
Dai dovada de perseverenta si rabdare pe care nu banuiai ca o poti avea.
Ai obosit.
Tot mai alergi, inima iti galopeaza, respiratia iti e ingreunata.
Nu vrei sa te opresti.
Esti nevoit sa incetinesti...
Incepi sa te temi.
Tremuri de frig si frica.
Totul e gri. Gri si sec.
Nu vezi niciun bec colorat, nicio pata de culoare.
Ceata tristetii incepe sa te invaluie.
Te opresti din drum si te asezi pe o banca gri.
Inchizi ochii si simti o mana atingandu'te pe umarul drept.
Zambesti, iti dezlipesti pleoapele si te descoperi langa ea.
"A meritat sa astepti atat si sa ratacesti pentru o imbratisare?"intreaba soptit.