Eu nu pot sa las gerul sa'mi inghete sufletul. Nu vreau.
Nu permit frigului sa'mi patrunda in vene, desi poate oasele mi'au inghetat...
Nu accept crivatul sa ma intrsteze cu suieratul lui tanguitor.
Nu ii dau voie iernii sa ma determine sa adopt starea de melancolie!
Stiu ca nu sunt singura. N'am fost singura. Nu voi fi singura niciodata. Pentru ca a fi singur inseamna a fi mort. Sau muribund. Eu am fost bolnava de o boala numita singuratate. Eu am fost bolnava, atata tot, puteam sa fi avut orice alta boala, in tot acest timp n'am cautat pe nimeni, n'am apelat la nimeni, nu m'am rugat de nimeni penru a nu molipsi pe nimeni de cumplita mea boala.
In concluzie: pot intocmi oricand o lista cu zeci si zeci de oameni pe care'i iubesc si care ma iubesc, care n'au nevoie de permanente dovezi palpabile pentru a demonstra ca suntem prieteni.
Prietenia n'are nevoie de vorbe mari, de gesturi patetice, de demonstratii publice!
Iar eu o sa ma bucur de iarna, o sa zambesc in continuare si nu ma voi mai imbolnavi de singuratate, pentru ca am oameni minunati langa mine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu