sâmbătă, 13 august 2011

ceva, dar ce?

Era trecut de ora 00.00, acum vreo 16 ore. Nimic deosebit pana atunci, sau mai bine spus, nimic spectaculos. O seara frumoasa, muzica buna, nisip ud, picioare goale, mare limpede si zbuciumata, galagie, rasete, veselie, bere si mai ales prieteni adevarati.
Totusi, nelinistea era cuibarita adanc in sufletul meu. Credeam ca nejustificat, dar nu a fost asa.
Departandu'ne de plaja, l'am zarit. Inima a inceput sa'mi bata mai tare. De ce? Mi'am intors privirea de frica unui duel intre ochii mei mari si obositi si ochii lui verzi si sclipitori. Era cu ea... Dupa atata amar de vreme de cand nu l'am mai vazut, era cu ea. Cat de bizara mai e si viata asta! Nu stiu daca am dreptul sa ma intristez, dar am facut'o deja. De ce ea? M'as fi bucurat (poate) sa'l vad cu o alta, m'as fi bucurat sincer pt el. Dar asta e cam greu de acceptat. S'a intors din drum si nu ma asteptam... Credeam ca el chiar isi doreste sa aiba o viata mai buna, fara ea. Dar cred ca m'am inselat. Din nou...
Eu m'am indepartat de el pt a'l proteja, pt a nu'i sta in drum si acum se intoarce din proprie initiativa. Offf.
Totusi, la urma urmei, e viata lui si eu nu am nicinul drept sa ma amestec in deciziile sale... Mi'as fi dorit doar ca reintalnirea noastra sa fie.. altfel.
Ma gandeam chiar sa'l caut in urmatoarele zile ca sa vorbim, dar la ce bun?!
Sigur nici nu'i pasa...

3 comentarii:

  1. nepasarea nu-mi sta in character my dear friend .
    melodiile celor de la iris au fost perfecte pt seara de ieri
    eu m-am simtit bine cu ce aveam la indemana==
    poate le-ai ascultat si tu
    ai primit msjul?

    RăspundețiȘtergere
  2. am ascultat cu nesat melodiile celor de la iris si da, am primit mesajul de la tine :).
    aseara cei de la cargo s'au ridicat la nivelul asteptarilor. Minunate melodii, frumos interpretate, dar unele dintre ele m'au cam intristat si m'au determinat sa devin melancolica.
    sper ca si tu ai ascultat si ai fost multumit.

    "Se una persona ti manca, non piangere... alza gli occhi e ricorda che è sotto il tuo stesso cielo..."

    RăspundețiȘtergere
  3. Randurile tale mi-au readus senzatia simtita citind povestea unei vieti inchisa intre copertile unei carti,iti ofer un pasaj sa simti si tu: "În învelişul de poezie al valurilor mării, al cerului înstelat, se ascundea parcă chemarea bărbatului... aşa cum apăruse, sub o înfăţişare de zâmbet trist..." Panza de paianjen-Cella Serghi

    RăspundețiȘtergere