luni, 27 septembrie 2010

departe de el, langa tine

El nu m'a iubit niciodata.
Nu pentru ca dragostea pe care i'o poarta ei e atat de plina, atat de nemarginita si curata... ci pentru ca el NU a vrut. Nu stiu daca i'a fost teama vreo clipa de consecintele acetei iubiri patimase, dar stiu ca s'a complacut in acel joc: eu eram desertul din care se infrupta cand viata ii parea amara, suplimentul nutritiv de care avea nevoie cand si cand...
Am sperat ca intr'o zi voi fi pentru el mai mult decat acel "dulce fruct interzis". Dar am sperat zadarnic. Am asteptat zadarnic o minune. De'acum, chiar daca minunea ar mai avea loc, ea n'ar mai fi minunea mea. Minunea mea a murit, fara a se naste !

Astazi, el e departe de mine. Nu stiu daca noi am ales aceasta cale, sau daca e o intamplare a hazardului, dar stiu ca e cel mai bine pentru mine.

Departe de el, aproape de tine, merit sa zambesc, iar tu meriti sa te iubesc, numai pe tine
.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu