De prea multe ori n'am avut curaj sa spun un "NU" hotarat oamenilor din jurul meu. Mi'a fost oarecum jena sa spun "nu pot", "nu vreau", sau "nu ma intereseaza". I'am ascultat de fiecare data, le'am fost alaturi si am incercat sa ii ajut cu toate puterile mele. Pentru ce?
Ma gasesc astazi dezamagita, trista, obosita si nervoasa totodata. Culmea, sunt nervoasa si suparata pe mine. Pentru ca am refuzat sa spun "NU" si am fost luata de proasta. Asa fac oamenii atunci cand tu esti dispus sa ii ajuti, cand lucrezi si pentru ei, cand lucrezi de unul singur, iar meritele se divid.
Iubesc prea mult oamenii si ii respect. Dar respectul pentru mine unde e? Cred ca l'au pierdut undeva, in goana lor dupa faima si puterea nemeritate.
Iubesc prea mult oamenii si m'au dezmaagit de prea multe ori... M'au facut sa'mi dau seama de nemernicia lor, dar si de greselile mele. Pentru ca principala vinovata am fost, sunt si voi ramane eu...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu