Am intrat in micul magazin imbiata de mireasma ce se raspandea... Mirosea a Craciun, a brad, a scortisoara, a vanilie, a ciocolata, a iarna... Paseam cu zambetul pe buze printre obiectele animate de imaginea lui Mos Craciun, infrumusetate cu peisaje de iarna, sau inveselite de culori vii or de luminite. Sute de mici obiecte care imi amintesc de copilarie, de iernile pline cu zapada si jocuri, de serile geroase, de sania copilariei mele, de cazematele din omat, de gheata pe care alunecam deseori, de colindele care rasunau pretutindeni, de satul imbodobit de sarbatoare, de mirosul cozonacilor pe care mamele si bunicele le pregateau cu indemanare, de obrajii rosii pe care ii aveam cu totii, de vacantele prea scurte, de bradul care intotdeauna era prea inalt pentru camerele noastre, de bucuria inocenta si fireasca pe care o simteam, de batranii care ne povesteau istorioare despre Craciun, de prietenia dezinteresata dintre noi, copiii de atunci, de prietenii care astazi imi sunt doar simple cunoastinte...
Pentru scurt timp, am simtit ca retraiesc acele vremuri presarate cu stele albe de nea... Si chiar imi era dor! Mi'e dor de tot ce'a fost si nu mai e... Mi'e dor, dar nu ma mai doare. Sufletul meu s'a invatat cu putin... :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu